Cuprins

 

Lecția 1

 

Să vizionăm împreună- Țăranul înțelept – scenariu

Să vizionăm împreună- Mândria de a fi surd scenariu

Să învățăm semnele!

Elemente de gramatică- Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare, în cadrul propoziţiei

Să exersăm!- Scrisoarea unei mame cu un copil surd

Elemente de gramatică- Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare, în cadrul frazei

Elemente din cultura surzilor- Cum ar trebui persoanele surde să se comporte față de cele auzitoare?

Să vizionăm împreună!  – Imitarea sunetelor cu ajutorul buzelor

Să vizionăm împreună! – Expresii idiomatice

Elemente de gramatică- Exprimarea unui raport adversativ dintre două acţiuni

Elemente nonmanuale- Exprimarea reflecţiei, detaşării, relaxării

 

Lecția 2

 

Să vizionăm împreună! – Glume

Să vizionăm împreună! – Ghicitoare

Elemente din cultura surzilor- Cum comunică surzii în întuneric?

Să vizionăm împreună!- Zicători, proverbe

Elemente de gramatică- Exprimarea unui raport alternativ dintre două acţiuni

Să exersăm- O zi din viaţa unui surd în lumea auzitorilor

Să vizionăm împreună! – Poezii

 

Lecția 3

 

Să vizionăm împreună! – Poveste

Să învățăm semnele!

Elemente din cultura surzilor – Poveşti adevărate

Elemente de gramatică- Exprimarea unei concluzii

Elemente din cultura surzilor – Care sunt aspectele specifice ale relației dintre părinții surzi și copiii lor auzitori?

Să vizionăm împreună! – Cântec

Să învățăm semnele!

 

LECȚIA 1 

Vizionați următorul materialul video : Ţăranul înţelept

 

Țăranul înțeleptÎn fiecare dimineață și seara, țăranul mergea, cu două găleți pe umeri, la fântână, după apă. O găleata era nouă , cealaltă era mai veche și era un pic crăpată și picura.Într-o zi găleata crăpată îi face semn țăranului și îi spune- Eu sunt crăpată și picură apa din mine , de ce mă duci totuși la fântână, mai bine ai lua una nouă , cum este și cealaltă găleată, eu nu mai am nici o valoare, nu te mai pot servi așa cum te aștepți de la mine

Țăranul îi răspunde

- Întra-devăr, găleata cealaltă este întreagă, nu picură . Apa din acea găleată o folosesc la gătit,la băut , dar și tu îmi ești de mare folos . Știi foarte bine, zilnic, pe unde mergem la fântână și înapoi, pe marginea drumului sunt flori . Când trecem pe lângă ele , apa ce picură din tine le udă , le ține în viață. Eu culeg aceste flori și le fac cadou soției mele , care împodobește casa cu ele. Aceste flori datorită ție ne fac viața mai frumoasă.

Concluzie – un om cu dizabilități este la fel de valoros ca și un om sănătos / un om fără dizabilități !!

 

Să exersăm!

Pe baza materialului filmat exprimați pe scurt atitudinea dvs. față de următoarul enunț:

În general oamenii consideră că o dizabilitate/deficiență reprezintă o catastrofă în viața persoanei afectate de ea, o sursă majoră de nefericire și o barieră în calea succesului în viață.

 

Vizionați următorul materialul video : Mândria de a fi surd

Bună ziua!Eu sunt surd si sunt mândru ca sunt surd. De ce sunt mândru ??? Voi vă uitați la mine si vă gandiți (vă intrebați) oare de ce sunt mândru?Pentru mine nu este o problema că sunt surd. Nu sunt bolnav, sunt sănătos.Am o familie (soție, copii) pe care-l iubesc și care mă iubește. Demult am absolvit școala,acum sunt angajat, lucrez, primesc salar. Mă simt multumit.Este adevărat că nu aud, dar sunt mult mai atent, am vederea periferică mai dezvoltată și simt vibrațiile mult mai bine .

Eu vorbesc greu, dar fac semnele foarte bine. Limba mea este semnele (LMG).

Pentru mine este foarte important semnele , fără semne nu pot comunica.

Am foarte mulți prieteni surzi, împreună ne distrăm, facem sport, mergem în excursie.

Există o comunitate a surzilor din care fac parte și eu. Noi surzii avem cultura noastră.  Noi surzii suntem o minoritate culturală și lingvistică.

Da, sunt mândru că sunt surd!!!! Sunt om , tu și eu suntem la fel.

 

 

Să exersăm!

Pe baza materialului filmat exprimați pe scurt atitudinea dvs. față de următorul enunț:

Sunt surzi care afirmă cu tărie că sunt mândri de ceea ce sunt. Sunt surzi care nu numai că nu se simt deloc mândri, dar, mai mult dacât atât, se simt rușinați și înjosiți de deficiența lor auditivă. Diferența constă în atitudine.

 

Să învățăm/recapitulăm semne !

Anedoctă
Ţăran
Înţelept
Găleată
Umăr
Fântână
Crăpat
A picura
A uda
A împodobi
Periferic
Vibraţie
Minoritate
Lingvistic
Mândru
Comunitate
Deficiență
Handicap / Dizabilitate
Atitudine
Abordare

 

Elemente de gramatică:

  • Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare  în cadrul propoziţiei

 

Exemplu:

Persoana surdă şi persoana auzitoare comunică în limbajul semnelor.”

 

Semnele pentru “persoana surdă” şi “persoana auzitoare” sunt în raport de coordonare, pentru că au aceeaşi valoare gramaticală (indică cine face acţiunea), iar modul cum se săvârşeşte acţiunea (“în limbajul semnelor”) este subordonat, din punct de vedere gramatical, restului enunţului, pentru că ofera informaţii suplimentare, care ar putea fi sau nu precizate pentru clarificarea înţelesului.

 

Modalităţi de exprimare în limbajul mimico-gestual românesc a raporturilor de coordonare şi subordonare în cadrul propoziţiei: raporturi de coordonare între părţi de propoziţie de acelaşi fel (atribute sau complemente) şi de subordonare a atributelor şi complementelor faţă de părţile de propoziţie pe care le determină (subiecte, predicate etc.), oferind exemple de comunicare pentru fiecare situaţie în parte.

 

De exemplu: Cartea mare şi grea, cu copertă roşie, este pe masă.

„mare”, „grea” – atribute aflate în raport de coordonare între ele şi de subordonare faţă de subiectul „cartea”

„roşie” – atribut adjectival aflat în raport de subordonare faţă de atributul substantival „cu copertă”

„pe masă” – complement circumstanţial de loc aflat în raport de subordonare faţă de predicatul „este”

 

Să exersăm!

Școlile de surzi din România  inițiază o campanie de sensibilizare a opiniei publice cu următoarele teme: Grupa 1. – limbajul mimico-gestual

Grupa 2. – copilul/persoana surd/-ă

Grupa 3. – școlile de surzi

Grupați în 3 grupe.  Se notează pe o coală de flipchart, un reprezentant al fiecărei grupe va prezenta în LMGR în fața celorlalți cursanți ideile principale ale campaniei. Folosiți cât mai multe elemente vizuale.

Să exersăm!

Urmăriți pe ecran proiecția unui text : O scrisoare a unei mame cu un copil surd

 

Rich,Când am aflat pentru prima dată că ești surd, am fost șocată… Nimeni din familia noastră nu fusese surd… Mulți oameni se tot întrebau “De ce?”… Mie nu-mi pasă de ce erai surd, mie îmi păsa numai de faptul că erai în viață și că erai copilul meu.Pe măsură ce ai început să înveți limbajul mimico-gestual, am înțeles că, dacă vroiam să fac parte din viața ta, trebuia să învăț acest limbaj și eu. Încă mai am de învățat, dar important este că acum  putem comunica.Faptul de a te muta la o școală specială a fost cel mai greu lucru pe care a trebuit să îl fac…dar și cel mai bun. Te-ai transformat într-un tânăr băiat minunat și te-ai dezvoltat frumos așa cum credeam că nu este posibil pentru nici unul dintre copiii mei. Excelezi si te descurci foarte bine în sport, la școală și în societate.Deseori, atunci când aud pasărea cântând dimineața îmi închid ochii și mă gândesc la tine. Căntecul dulce al păsării îmi amintește că, deși nu poți auzi sunetele lumii mele verbale, poți totuși vedea, simți și gusta din dragostea mea care este aici pentru tine. Îmi amintesc atunci când am putut spune pentru prima dată în limbajul semnelor “te iubesc” într-o sală de gimnastică aglomerată, atunci când ai participat la un concurs sportiv. Chiar dacă vocea este “tăcută”, mâinile “vorbesc”!

Acum, că devii un bărbat, mă întreb ce îți va aduce viitorul. Căsnicie, copii, succes? Îmi pun aceste întrebări cu privire la toți copiii mei. Te-am învățat să fii puternic, să ai încredere în tine și să fii mândru de tine, cinstit și onest. Te-ai descurcat foarte bine, fiule. Este o onoare să spun că ești fiul meu.

Deși nu auzi cântecul păsării, muzica sau dragostea din vocea mea, poți gusta toate astea cu ajutorul ochilor tăi, a minții și a imaginației tale. Să îmi pară rău pentru tine sau să îmi fie  milă de tine….? Niciodată! Să îmi fi dorit să fii un fiu auzitor?… Niciodată. Te iubesc exact așa cum ești.

Sunt mândră să îți fiu mamă.

Cu dragoste, Mama.

 

 

Să exersăm!

Cursanții vor lucra în perechi: perechea nr.1 : un cursant având rolul de profesor va consilia un părinte auzitor ; perechea nr.2: un cursant având rolul de profesor va consilia un copil surd.

Comunicaţi în LMGR!

Elemente de gramatică:

  • Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare, în cadrul frazei

 

Raporturile de coordonare şi subordonare sunt mult mai clare, din punct de vedere structural, în cadrul frazei, unde delimitarile dintre propoziţii permit o separare mult mai clara între propoziţii principale şi propoziţii secundare.

Exemplu:

Mă consider surd pentru că limba mea este limbajul mimico gestual şi pentru că fac parte din comunitatea surzilor.

 

Mă consider surd” este propoziţie principală, căreia i se subordonează:

 

pentru că limba mea este limbajul mimico gestual” şi „pentru că fac parte din comunitatea surzilor

amândouă propoziţii secundare, aflate în raport de subordonare faţă de regenta “Mă consider surd“, dar şi în raport de coordonare între ele, pentru că amândouă propoziţiile sunt de acelaşi fel (arată scopul pentru care s-a realizat acţiunea de “ Mă consider surd “).

 

Modalităţile de exprimare în limbajul mimico-gestual românesc a raporturilor de coordonare şi subordonare în cadrul frazei: raporturi de coordonare între propoziţii de acelaşi fel şi de subordonare a propoziţiilor subordonate faţă de regentele pe care le determină

 

De exemplu: Prima ediţie a cărţii „Amintiri din copilărie”, pe care Ion Creangă a scris-o între anii 1881 şi 1888, am văzut-o expusă în casa memorială a autorului, unde se află unul dintre exemplarele publicate în anul 1892.

Prima ediţie a cărţii „Amintiri din copilărie” am văzut-o expusă în casa memorială a autorului. – propoziţie principală

…, pe care Ion Creangă a scris-o între anii 1881 şi 1888, … – propoziţie subordonată

…, unde se află unul dintre exemplarele publicate în anul 1892. – propoziţie subordonată

 

De cele mai multe ori, aceste fenomene sunt semnalate de utilizarea unor anumite semne cheie: “unde”, “atunci”, “cum”, “dacă” etc

La traducerea din limba română vorbită în limbajul mimico-gestual, importantă este păstrarea înţelesului, chiar dacă structura iniţială a enunţului nu se păstrează .

 

Elemente din cultura suzilor

 

Cum ar trebui persoanele surde să se comporte față de cele auzitoare?

Abordare veche:

Clientul surd intră în magazin, vânzătorul auzitor își întâmpină clientul în mod obișnuit Bună ziua, cu ce vă pot ajuta? Clientul surd vede vânzătorul mișcându-și buzele și își dă seama că acesta comunică cu el prin intermediul limbajului vorbit. Următorul pas pe care îl fac, în general, persoanele surde este acela de a informa persoane auzitoare că sunt surde arătând spre urechi, folosind un limbaj corporal care sugerează cererea unui pix și a unei bucăți de hârtie, mișcându-și buzele sugerând că nu pot vorbi, sau folosesc multe alte metode pentru a informa persoana auzitoare despre surzenia lor.

Persoana auzitoare înțelege că are în față un om surd și începe să simtă milă față de acesta.

Abordarea „indicării spre urechi” va face o persoana surdă să se înjosească, sugerândcă este înferioară și să „înalțe” persoana auzitoare, ca și cum ea ar fi superioară datorităcapacității ei de a vorbi. Persoana auzitoare o compătimește pe cea surdă și o consideră inferioară și lipsită de valoare.

Abordarea „indicării spre urechi” (1)sau arătând spre buze că nu pot vorbi(2), determină persoanele auzitoare să se concentreze asupra incapacității surzilor de a auzi și vorbi.

A indica spre urechi e ca și când o persoană surdă își cere scuze persoanelor auzitoare că nu poate auzi.Gestica corporală pix și hârtie (3)sugerează faptul că persoana surdă trebuie să facă toate eforturile pentru a putea comunica cu persoana auzitoare. Este foarte dificil pentru surd să fie el cel care depune efortul.

Aceste trei abordări nu ar trebui folosite de o persoană surdă niciodată.

 

Abordare nouă:

Clientul surd intră în magazin, vânzătorul auzitor își întâmpină clientul în mod obișnuit „Bună ziua, cu ce vă pot ajuta?” Clientul surd folosind direct limbajul mimico-gestual îi spune vânzătorului „Bună. Aș dori să cumpăr………..vă rog să mă ajutați.” Vânzătorul se uită la clientul surd cu o privire confuză, apoi își dă seama că este un surd care folosește limbajul semnelor. Persoana surdă continuă să îi vorbească prin limbajul semnelor, ca și cum aștepta să i se răspundă tot în același limbaj. Vânzătorul folosind limbajul corporal sugerează că scoate din buzunar notepad-ul.

În mod surprinzător, vănzătorul era cel care făcea eforturi pentru a comunica cu clientul surd. Pe notepad a scris „Bună ziua, cu ce vă pot ajuta? Îmi cer scuze că nu știu să vorbesc în limbajul semnelor.” Clientul surd a continuat comunicarea cu vănzătorul prin intermediul notepad-ului și a cumpărat în cele din urmă ce și-a dorit.

Abordare veche : indicarea spre urechi = compătimire, milă, concentrare asupra incapacității surzilor de a auzi și vorbi.

 Abordare nouă : direct limbajul semnelor = respect, efortul persoanelor auzitoare de a comunica cu o persoana surdă.

Continuare


Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu.