fragment pag. 215 – 217

Autor: Szabo Claudia

 

Argument:

Acest modul își propune, prin tematica sa, să ofere cadrelor didactice o nouă perspectivă educativ-formativă a relației cu elevul în sensul dezvoltării unei abordari comprehensive a comportamentelor problematice manifeste în mediul școlar și să construiască noi modalități de intervenție care să faciliteze munca cu elevul. Acest curs oferă informații privind aspectele teoretice și practice ale intervenției comportamentale în contextul educativ.

Cuvinte cheie: dimensiuni comportamentale,  analiza funcțională, antecedente, extincția comportamentului, întărire, recompensă, shaping, pedeapsa, time-out, condiționare operantă, contingență

Obiective

  • Clarificarea conceptelor de bază ale comportamentului uman și ale manifestărilor sale;
  • Facilitează  înţelegerea  cauzelor apariției anumitor comportamente problematice și abordarea acestora din mai multe perspective;
  • Aplicarea în practică a principiilor managementului comportamental;
  • Asimilarea unor modalităţi de intervenție comportamentală pentru a facilita și integra cu ușurință relația profesor-elev.

6.1.     Comportamentul uman – prezentare generală, caracteristici și dimensiuni

 

Comportamentul uman este rezultatul unei nevoi, dorințe, convingeri. Comportamentul se referă la acțiunile pe care le realizează un organism sau sistem, de obicei, în raport cu mediul său. Este orice tip de activitate manifestă a unui organism ca răspuns la diverși stimuli, fie ei de natură exterioară sau interioară.

Operaționalizarea comportamentului

Când dorim să identificăm cu corectitudine un anumit comportament, trebuie să căutăm dincolo de denumirea sa generală și să îl descompunem în elemente specifice, măsurabile, identificabile. Acest lucru poartă denumirea de operaționalizare a comportamentului.

Pentru a defini operațional un comportament țintă, trebuie să privim mai departe de manifestarea sa generală, să facem trecerea de la etichetarea globală a acestuia la o definire specifică și completă a comportamentului vizat.

Ex: când vorbim despre comportamentul agresiv al unui elev facem referire la eticheta sa lingvistică, generală (comportament agresiv), ne gândim la conceptul general de percepție al agresivității. Pentru a putea încadra corect comportamentul copilului și pentru a induce schimbarea, trebuie ca acest comportament general să fie operaționalizat. Astfel, operaționalizăm comportamental conceptul de agresivitate prin următoarele componente:

  • elevul își înjură des colegii;
  • elevul își înfruntă profesorul;
  • își lovește des colegii de clasă;
  • a adus prejudicii materiale clasei: a rupt un scaun, a spart geamul, trântește cu furie ușa;
  • ironizează și își bate joc de colegi;
  • răspunde violent la provocări.

Operaționalizarea unui comportament ne ajută la circumscrierea corectă a acestuia și ghidează intervenția propriu-zisă.

Comportamentul are câteva caracteristici care sunt observabile și măsurabile si ne ajută să putem identifica și operaționaliza anumite conduite-țintă deviante sau problematice pentru care dorim să intervenim comportamental. Identificarea şi descrierea specifică a unui comportament permite identificarea cauzelor comportamentului şi construirea unei strategii de intervenţie pentru modificarea lui şi ameliorarea problemei care a apărut.

Aceste caracteristici măsurabile și observabile  sunt: frecvența, durata, intensitatea, latența.

1. Frecvența unui comportament

Vorbim despre frecvența unui comportament raportând numărul de apariții și manifestare  a acestuia  la o anumită unitate de timp. Este vorba despre caracterul repetitiv al acestui comportament într-un anumit interval de timp. Unitatea de timp aleasă pentru măsurarea frecvenţei unui comportament poate varia.

2. Durata unui comportament

Vorbim despre durata unui comportament  având în vedere  intervalul de timp cuprins între momentul apariției sale, când acesta se iniţiază şi cel al încetării acestuia.

3. Intensitatea unui comportament

Vorbim despre intensitatea unui comportament referindu-ne la puterea , forța cu care el se manifestă. Această dimensiune este mai greu de măsurat decât durata si frecvența și necesită instrumente sau scale speciale de măsurare . Cea mai frecvent utilizată metodă este scala de evaluare, în care intensitatea e exprimată printr-o cotă a acestei scale.

(Miclea- suport de curs Modificări Cognitiv-Comportamentale)

4. Latența unui comportament

Este reprezentată de timpul scurs între apariţia unui stimul, situaţii sau context şi apariţia comportamentului. Latenţa măsoară cât timp îi ia unei persoane să iniţieze un anumit comportament ca și răspuns la un stimul .

Cu ajutorul dimensiunilor descrise  putem să concepem o grilă de observație sistematică a unui tip de comportament pentru că oferă date exacte despre observarea acestuia,   formularea unei probleme validarea unei ipoteze.

Reflectați la …

  1. Două tipuri de comportament inadecvat manifestat de elevii din clasa d-voastră, precizați descriptorii observabili ai acestor comportamente și  specificați care credeți că este impactul acestora asupra clasei.
  2. Credeți că grila de observație a dimensiunilor măsurabile ale comportamentului este un instrument util în încadrarea cu obiectivitate a unui comportament problemă?
  3. Alte instrumente utile pentru circumscrierea cu exactitate a unui tip de comportament.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu.