fragment pag. 196 – 198

Autor:  Kerekes Tonia

                                                                                                                     

Argument:

 

Modulul de față este conceput pentru cadrele didactice care își desfășoară activitatea didactică curentă în unitățile de învățământ care școlarizează elevi cu deficiențe auditive și nu numai. Cursul se adresează profesorilor psihopedagogi, educatori, logopezi, terapeuți, kinetoterapeuți  etc.

Cuvinte cheie:

plan de servicii, program de intervenție, individualizare, personalizare, evaluare, obiective,  adaptare, implementare, bariere, oportunități, revizuire.

Obiective:

  • Familiarizarea cursanților cu programele de intervenție utilizate în învățământul special și în învățământul integrat;
  • Cunoașterea pașilor necesari în elaborarea programelor de intervenție personalizată;
  • Adaptarea programelor de intervenție personalizată elevilor cu deficiențe de auz.

5.1. Programele de intervenție. Definiții. Caracteristici. Forme de realizare

Este evident că, la un copil care prezintă deficiențe auditive în diferite grade, dezvoltarea sa cognitivă va necesita, la un moment dat, o adaptare a învățării, o atenție deosebită din partea intervenienților și o bună cunoaștere a psihologiei copilului cu deficiență de auz. În plus, acești copii pot dezvolta consecutiv deficienței primare o serie de probleme de sănătate, sunt fragili, necesită protezare, pot avea părinți dificili, deoarece și aceștia se află, la rândul lor, într-o stare de dificultate atunci când copilul lor prezintă o dizabilitate.

Totodată, acești copii pot manifesta, uneori, comportamente imprevizibile, care necesită o atenție sporită și spijin specializat din partea celor care intervin în educarea lor.

Programele de intervenție personalizată vin în sprijinul acestor copii cu dizabilități, individualizând și personalizând metodele și strategiile de instruire, adaptând curriculumul la nivelul propriu de dezvoltare al copilului, oferindu-i acestuia șansa la formarea unor competențe reale, favorabile inserției sale sociale. În plus, implementarea acestor programe de intervenție oferă părinților oportunitatea de a se implica activ în procesul de învățare și recuperare a copiilor lor.

În continuare vom prezenta planurile/programele de intervențieindividualizate/personalizate, care se regăsesc, curent, în practica educațională din țara noastră cât și în practica străină.

Procesul dezvoltării planurilor educaționale individualizate începe în 1975 (SUA), cu publicarea legii PL 94-142, prin care educația copiilor cu dizabilități este garantată, începând de la vârsta de 3 ani până la 21 de ani – aceștia  vor beneficia de educație adaptată, vor fi educați în clase normale cu excepția copiilor la care natura și severitatea dizabilității nu permite acest lucru și nu va permite realizarea progresului în clasele obișnuite. Din 1990 și alte țări din Europa au început să adere la acest tip de educație indivudualizată, pornind de la această lege.

Definiții, scopuri și caracteristici ale programelor de intervenție

Planul de servicii personalizat (PSP)

După Gherguț (2011), PSP este un instrument de planificare a serviciilor individualizate care vizează asigurarea continuității, complementarității seviciilor, ca răspuns la cerințele multiple și complexe ale persoanei cu nevoi speciale.

Scopul realizării unui PSP este acela de a satisface cerințele/nevoile persoanei aflate în dificultate, în vederea asigurării unei dezvoltări optime a competențelor necesare menținerii unei autonomii personale reale, utile în integrarea socială ulterioară a elevului.

Echipa care participă la elaborarea PSP este una de tip interdisciplinar, formată din:

  • copilul aflat în nevoie;
  • educatori;
  • cadre medicale;
  • profesori terapeuți;
  • coordonator;
  • familia elevului;
  • responsabil si alții.

Aceștia vor sintetiza informațiile, vor stabili un coordonator, iar apoi vor stabili scopurile planului de servicii personalizat.

PSP este utilizat pentru copiii mici, cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani; prin întocmirea planului de servicii personalizat se vor stabili cerințele prioritare ale copilului, tipurile de intervenție necesare, scopurile, și se vor stabili sarcinile și responsabilitățile fiecărui intervenient, se vor determina resursele disponibile și se va stabili termenul necesar pentru realizarea obiectivelor.

În țările vestice un PSP va cuprinde în mod obligatoriu copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani, iar  în țări ca Rmânia, Bulgaria etc., vârsta la care se va implementa un PSP pentru un copil cu dizabilități poate crește, fiind de 0 și 6/7 ani, deoarece legile nu obligă familiile copiilor cu dizabilități la înscrierea copilului la o forma de educație.

Programul de intervenție personalizat (PIP)

După  Popovici, programul de intervenție personalizat este un instrument de planificare și coordonare, ca și planul de servicii personalizat. Amândouă fac ca individul să aibă o viziune cât mai amplă a nevoilor sale, asigură continuitatea, complementaritatea și calitatea serviciilor ca răspuns la diversele sale cerințe.

Programul de intervenție personalizat constituie o parte a planului de servicii personalizat, el fiind un instrument de lucru pentru unul sau mai mulți membri care coordonează intervențiile în direcția realizării scopurilor stabilite în planul de servicii personalizat pentru persoana respectivă.

În consecință, la elaborarea unui PSP (care înglobează mai multe domenii), se impune constituirea unei echipe interdisciplinare; pentru realizarea unui PIP este necesară o echipă restânsă, formată doar de persoane calificate. De exemplu, profesorii psihologi vor constituii programe de intervenție pentru domeniul lor de activitate, profesorii logopezi pentru aria lor de activitate și așa mai departe.

Comparativ, PSP stabilește  obiectivele generale și prioritățile pentru satisfacerea globală a nevoilor copiilor aflați în dificultate, iar prin PIP se stabilesc modalitățile efective  de intervenție prin care se vor atinge scopurile vizate, aria de aplicare limitându-se la un singur scop care va reprezenta o etapă din planul de servicii.

După Gherguț (2011), comparația dintre PSP și PIP poate fi sintetizată în felul următor:

Planul de servicii personalizat (PSP)

Planul de intervenție personalizat (PIP)

Fixează obiectivele generale și stabilește prioritățile pentru a răspunde nevoilor globale de dezvoltare a beneficiarului. Fizeaxă obiectivele pe termen mediu, precizând modalitățile concrete de intervenție prin care se operaționalizează obiectivele generale propuse.
Vizează satisfacerea ansamblului cerințelor beneficiarului, din acest motiv câmpul lui de aplicare este foarte larg. Câmpul de aplicare al PIP se limitează la un singur domeniu de dezvoltare și învățare.
Se derulează pe o perioadă mai lungă de timp comparativ cu PIP-ul. Deoarece cuprinde un singur domeniu de intervenție, PIP-ul se poate derula pe o perioadă mai restânsă de timp sau pe întreaga perioadă de derulare a PSP.
Pentru a elabora un PSP care înglobează mai multe domenii de intervenție (medical, psihologic, educational, social etc.) trebuie constituită o echipă interdisciplinară. Pentru a realiza un PIP într-un domeniu de intervenție este nevoie de o echipă restânsă sau chiar de o singură persoana.

fragment pag. 211

Aplicație

Stabiliți barierele pe care le-ați întâmpinat dumneavoastră în implementarea planurilor de intervenție personalizată.


Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu.